Cet amour [Romanian translation]

Această dragoste

atât de violentă

atât de firavă

atât de tandră

atât de disperată

această dragoste

frumoasă ca ziua

şi urâtă ca vremea

când vremea e urâtă

această dragoste atât de adevărată

atât de frumoasă

atât de fericită

scăldată-n bucurie

şi-atât de derizorie

tremurând de spaimă ca un copil în beznă

şi totuşi sigură de ea

ca omul calm în miez de noapte

această dragoste ce sperie pe atâţia

şi-i face să vorbească

şi-i face să blesteme

această dragoste păzită

pentru că noi o păzim

această dragoste

hăituită, rănită, călcată-n picioare, isprăvită,

negată, uitată

această dragoste-ntreagă

atât de vie încă

şi însorită

este dragostea ta

este dragostea mea

a celui care-a fost

acest lucru pururea altul

şi mereu neschimbat

la fel de-adevărată ca o plantă

şi ca o pasăre vibrând

caldă şi vie ca vara

noi amândoi putem

să mergem şi să ne întoarcem

putem să uităm

pe urmă s-adormim

să ne trezim, să suferim,

să-mbătrânim

să adormim din nou

sau să visăm la moarte

să ne trezim surâs şi râs

să-ntinerim

dragostea noastră rămâne

îndărătnică asemenea unui catâr

vie ca dorinţa

şi crudă ca memoria

stupidă ca regretul

şi tandră precum amintirea

rece ca marmora

frumoasă ca ziua

fragilă ca un prunc

surăzând ne priveşte

şi ne vorbeşte fără cuvânt

şi o ascult tremurând

şi strig

şi strig pentru tine

şi strig pentru mine

rugându-mă de ea

pentru tine pentru mine pentru

toţi cei ce se iubesc

şi care s-au iubit

da îi spun dragostei

pentru tine pentru mine şi pentru toţi ceilalţi

pe care nu-i cunosc

rămâi acolo

nu te clinti

nu pleca

noi care suntem iubiţi

noi te-am uitat

dar tu nu te uita

noi nu te-avem decât pe tine pe pământ

nu ne lăsa să îngheţăm

mereu mai departe mereu

oriunde-ai fi

dă-ne iar un semn de viaţă

mult mai târziu din marginea pădurii

din pădurea memoriei

ţâşneşte deodată

întinde-ne mâna

salvează-ne.

• Artist:Jacques Prévert